Treceți la conținutul principal

Tochitura de post

Cum raionul de legume este foarte atractiv in aceasta perioada in care ne purificam si trupul si sufletul... am facut ochii mari cand am vazut aceasta specie de ciuperci, nu stiu cum le cheama. Am facut ochii mari pentru ca asa desenam eu ciupercile pe vremea gradinitei si cand educatoarea ma certa : " Unde-ai mai vazut tu ciuperci asa?!" Oricum eu nu vazusem ciuperci adevarate in acel timp ca deh, sunt nascuta in pietre si asfalt.  
Erau reduse de la 25 lei caserola la 10 lei, cum era sa le iert, ziceti si voi? 
si m-am gandit ca doar tocanita am curaj sa le fac... dar am luat si o caserola normala si alte leguminoase ... Apoi a aparut provocarea Verei cu tochitura. Si uite asa s-a nascut tochitura de legume si m-am gandit... in loc de ...
 carne - ciuperci ,ficat - alte ciuperci, cârnați - morcov, cimbru - busuioc, brânză rasa - tofu cu chimen, iar fasolea verde in loc de ce vreti voi... 

 Cate un pic din fiecare, spalate bine si trase in ulei cat sa devina ceapa transparenta si zvarrrrrr cu restul de legume, da-i si un pic de sare, un pic de piper, si le la " nasu" niste oregano sa se imparfumeze si un pic de busuioc, mi-a soptit inspiratia mea la ureche. Cand totul a inceput sa-mi iubeasca privirea am adus fuguta din balcon o sticla de suc de rosii facut de fata si ala tot cu dragoste ca asa-i sta bine omului sa gateasca cu suflet si cu pasiune si-am finalizat Mareata Tochitura cu cateva clocote de bucurie la foc domol. Pe alt ochi al aragazului se involbura tot la mine un pui de mamaliguta.
 Mi-am desavarsit opera punand 4 guguloaie de "maliga" cu lingura de inghetata si (maliga - cum ii zicea al meu ficior pe vremea cand era de-o schioapa), tochitura am pus-o asa incat sa ia in brate mamaliguta si am faramat cu gegetele (citand din acelasi autor) asa zisa branza - tofu cu chimen. Mi-am contempletat opera si parca ii lipsea ceva - doar pentru poza, jur! Am dat iar o fuga, de aceasta data la ghiveciul cu ardei chili si m-am bosumflat toata cand am constatat ca nu-mi da niciun ardei rosu. Asa ca am luat si eu unul mov - tot pentru poza . Satisfacuta de priveliste m-am infruptat cu nadejde din gateala mea. Bre? Asta-i post, pana la urma, cand eu fac o gramada de bunataturi????
 Jur ca a fost bun de tot si satios! Ar trebui sa-i multumesc Veronicai pentru provocare lunii noiembrie si sa-mi multumesc si mie ca am dorit sa particip si sa inventez ceva-ul acela care sa placa obiectivului de pozat.
                                            Sa aveti pofta in caz ca va ganditi sa incercati !

Comentarii

Arata de nota 10.Acum m-ai provocat sa caut si eu asa ciuperci.Oricum cred ca este la fel de buna si cu alt fel de ciuperci.
Multumesc mult pentru reteta!

Cele mai vizitate

Raftul bunicii - bucuria de a lucra cu faina perfecta

 povestim despre faina  Raftul Bunicii

Ridiche decor

Nimic mai simplu si frumos decorul din ridiche. Avantajul este ca se poate face cu o zi inainte de masa festiva. Am sa las imaginile sa vorbeasca si daca apar intrebari va astept

Croissant - usor si repede de facut

E prima oara cand incep direct cu reteta pentru ca stiu cat e de pretios timpul fiecaruia  iar povestea pentru cei care vor si povestea la sfarsit,  nu dezamagesc Avem nevoie de: 600 gr faina (eu am utilizat  Raftul Bunicii  )  1,5 lingura drojdie uscata sau mai exact 1 pachetel si jumatate 6 linguri de zahar 390 ml lapte caldut 250 gr unt moale 1 lingurita sare ou si un pic de lapte pentru uns Sa trecem la treaba: in bolul mixerului am pus drojdia, zaharul si jumatate din cantitatea de lapte si m-am facut ca le uit pret de 10 minute Apoi am trantit toata faina, sarea si i-am dat bice. Apai bice i-am dat eu dar martoaga de mixer se impotrivea asa ca in loc sa pun cate un pic de lapte din ce ramasese de pus a trebuit sa-i dau sa bea tot odata. Doamne ce s-a chinuit! Am ramas total nesimtitoare privind doar coca si mirandu-ma ce stil de framantat . L-am iertat pana la urma cam dupa 10 minute si i-am dat pace! Am acoperit cu folie a...

Provocarea lunii Decembrie 2015 Traditie si gastronomie romaneasca - Cozonacul de Craciun

Sunt gazda lunii Decembrie 2015  Traditie si gastronomie romaneasca si va provoc cu tema: Maria sa, COZONACUL de Craciun!!! Povestea ca de obicei : Una din cele mai frumoase amintiri ale copilariei legate de sarbatori era magia cozonacului, de la modul miraculos in care crestea coca in bucataria bunicii mele, pana la mirosul naucitor care umplea toate coltisoarle casei. Mai ales ca anunta zile de mare bucurie, musafiri, cadouri de la  mos Craciun, zapada si joaca . Bunica mea mergea pe o reteta proprie, insa dupa ce fiecare din cei ai casei isi exprimau preferintele, face pentru fiecare dupa pofta. Cu muuuuulta umplutura si nuca, mac, stafide, multa ciocolata, dar si rahat de mai multe feluri.  Si va mai fac o marturisire – mai mereu, ca toti copiii, preferam doar miezul dulce… In familia mea preferatul este trandafirul cu visine, idee preluata de la Poka, o fata tare draga inimii mele,  Si nu ma pot abtine sa nu scriu si aici  povestea: ...

Tort cu volan pentru Stefan

La multi ani, Stefan! Sa-mi traiesti!