Treceți la conținutul principal

Buturuga mentolata


Am folosit sirop de menta pentru parfumarea cremei  si imbogatirea gustului de ciocolata.S-a cerut bis! Am fost criticata : "prea putin!" Pozele au fost cumplit de greu de facut. Tava precum si glazura straluceau prea tare, pana la urma am reusit sa selectez cateva pentru "posteritate".

Comentarii

Hrincu Ana Maria a spus…
Foarte rar se intampla in viata ta sa intalnesti o persoana fata de care nu ai decat admiratie si cuvinte de lauda.Iar eu am avut deosebita placere ca acum 2 ani sa o cunosc pe Carmen si pot sa spun cu mana pe inima ca atat pe plan personal cat si pe plan profesional este o persoana care intruneste calitati deosebite.Tot timpul ne spunea ca ne iubeste(mie si colegelor mele)si poate ca pe moment nu intelegeam prea bine vorba ei dar ne facea sa simtim asta in fiecare zi!Sa stii ca nu am uitat nici acum cat de buna a fost ciorba de afumatura!Si sper sa mai gust din prajiturile deosebite pe care le faci.Te pup si iti doresc tot binele din lume!Ana Maria
Carmen M a spus…
Doamne, Ana, ce cuvinte... mi-au dat lacrimile! Multumesc!
Carmen M a spus…
Doamne, Ana, ce cuvinte... mi-au dat lacrimile! Multumesc!

Cele mai vizitate

Raftul bunicii - bucuria de a lucra cu faina perfecta

 povestim despre faina  Raftul Bunicii

Tort pentru Silvia

Suna telefonul.  Nepotica mea Ada, cerea ajutor. Raspunsul meu a venit neconditionat. I-am dictat ingredientele. Si s-a nascut tortul Silviei. La multi ani! Silvia - 19 ani. Cand nu cunosti o pesoana e greu sa faci un tort si atunci am ales ceva care n-are cum sa dea gres, zic eu. Dupa petrecere voi afla nota. Diplomat din nou. Reteta mea de acum 100 de ani si pe care am explicat-o la Castel. M-a necajit foarte mult frisca. Nu parea deloc cremoasa intarindu-se cam mult.

Floarea de ceara

Floarea de ceara Floarea de ceara traieste in casa mea de 12 ani. Prietena mea "a furat" o frunza pentru mine. Mi-a daruit-o cu toata dragostea, ei, de atunci. Am adoptat floarea fara sa stiu ca va face minuni. Mi-era draga planta mama, pentru frumusetea frunzelor. Visam la ziua cand aveam s-o impletesc dupa gustul meu. Nici Ea nu era sigura, ca voi reusi s-o prind. Am pus-o in ghiveci si am rugat-o sa prinda radacini. Foarte rar aveam timp s-o ud si mai rar sa o sterg de praf. Dar dragostea mea aveam sa o transmit ori de cate ori treceam pe langa ea. Atunci cand o udam (1 maxim de 2 ori pe saptamana) vorbeam cu ea. De fapt, trebuie sa recunosc, eu vorbesc cu florile mele. De cate ori nu mi-am cerut scuze in fata lor ca nu primeau atata apa, cata le-ar trebui, de cate ori ma vaitam lor ca vedeam ca le-ar mai trebui pamant... Dupa 10 ani mi-a daruit primele flori, doar 2, nici n-avea importanta cate erau. Am topait de fericire de ziceai c-am castigat la loto. De martisor, cand...

Parada lunii decembrie - Cozonacul

Cu greu, dupa o perioada plina de incarcaturi emotionale, reusesc sa postez si eu Parada lunii decembrie - Traditie si gastronomie romaneasca        M-am gandit ca tema - Cozonacul - va fi o provocare pentru ca toti il iubim si din ce in ce mai putina lume il face in casa. Indiferent cat ar fi de bun si de ieftin cel de cumparat, nu se compara cu cel facut in casa. In ziua de azi lipsa timpului precum si istoriile bunicilor noastre ajung sa te sperie si sa zici ca nu vei face cu manutele tale... dar ti-amintesti mirosul si gustul acela de demult.       In spiritul traditiei indraznesc sa povestesc ca in ziua de azi este mult mai usor... - gazele nu trebuiesc pandite pentru ca presiunea este constanta sau cuptorul electric devine din ce in ce un obisnuit al bucatariilor moderne - faina de calitate gasesti fara sa te gandesti daca e buna - drojdia niciodata nu-ti mai pune probleme... Intr-un cuvant : trebuie sa ai curaj sa incerci chiar daca nu i...

Provocarea lunii Decembrie 2015 Traditie si gastronomie romaneasca - Cozonacul de Craciun

Sunt gazda lunii Decembrie 2015  Traditie si gastronomie romaneasca si va provoc cu tema: Maria sa, COZONACUL de Craciun!!! Povestea ca de obicei : Una din cele mai frumoase amintiri ale copilariei legate de sarbatori era magia cozonacului, de la modul miraculos in care crestea coca in bucataria bunicii mele, pana la mirosul naucitor care umplea toate coltisoarle casei. Mai ales ca anunta zile de mare bucurie, musafiri, cadouri de la  mos Craciun, zapada si joaca . Bunica mea mergea pe o reteta proprie, insa dupa ce fiecare din cei ai casei isi exprimau preferintele, face pentru fiecare dupa pofta. Cu muuuuulta umplutura si nuca, mac, stafide, multa ciocolata, dar si rahat de mai multe feluri.  Si va mai fac o marturisire – mai mereu, ca toti copiii, preferam doar miezul dulce… In familia mea preferatul este trandafirul cu visine, idee preluata de la Poka, o fata tare draga inimii mele,  Si nu ma pot abtine sa nu scriu si aici  povestea: ...