Treceți la conținutul principal

Tort Castel - Diplomat

 Aceasta reteta are o vechime foarte mare in portofoliul meu de retete si a imbracat diverse forme de finalizare. Cantitatile trebuiesc respectate cu sfintenie precum si modalitatea de preparare pentru un tort desavarsit. Este singura reteta unde imaginatia mea se joaca doar la design.

Multumesc finei mele Mioara pentru reteta precum si pentru vremurile in care procuram smantana la sticla de lapte, vremuri in care nu exista la noi in tara smantana la cutie. Gustul pe care-l obtineam pe atunci - net diferit de cel de acum - oricum ramane o reteta de nota 10. Va garantez ca reteta a fost reusita din prima de orice incepatoare pe care am initiat-o.

Reteta precum si ordinea de executie:
3 plicuri de gelatina se pun la hidratat in zeama unei cutii de compot de ananas, pentru 10-15 minute
1 litru de frisca se bate bine si se da la rece.
Anansul + 2 portocale se taie bucatele mici, la acest capitol avem liberatea alegerii fructelor
Pregatirea formei prin imbracarea in folie, punga, hartie de copt, sau folie aluminiu . Daca vrem un tort traditional acesta e momentul in care punem piscoturi pe margini sau rondele de ananas.
3 galbenusuri + 300 gr zahar se adauga peste gelatina umflata care se pune pe baie de abur, pana ce zaharul si gelatina se dizolva elegant, nu trebuie sa friga, este important sa mestecam mereu si sa nu o scapam din ochi. Nu cred ca se pierd mai mult de 10 minute pana la obtinerea unui lichid transparent, gros, foarte placut privirii cat si papilelor gustative. Se lasa la racit pe aragaz pana ce...
3 albusuri se bat spuma tare (proba mea la orice prajitura - daca intorci castronul cu albuse nu trebuie sa cada sau cu se zice sa nu cada de pe tel)
Daca amestecul de la baia de aburi nu s-a racorit suficient cat timp am batut albusurile, il racim fortat in apa rece mestecand in el. Atentie trebuie sa ajunga la nivelul de caldut si sa nu aibe tendinta de inchegare (sa curga).
Scoatem frisca din frigider si cu toata delicatetea de care dispunem amestecam putin cate putin (merge si mixer la cea mai mica viteza) din compozitia racita, dupa care ( fara mixer)  inglobam albusul care nu trebuie sa se sparga, aici este nevoie de miscari de mangaiere a compozitiei, ca in final fie adaugam fructele in intreaga compozitie, fie se pun in strat in forma tortului. Uneori o parte din compozitie o amestec cu 2 lingurite de ness pentru culoare dar si pentru gust.
La final se astupa compozitia fie cu blat de tort fie cu piscoturi. Se aduna marginile foliei spre mijloc si se da la frigider pentru minim 4 ore, desi e recomandat sa fie rasturnat a 2a zi pentru ca sa aibe timp piscoturile sa traga umezeala. Se orneaza dupa putinta si dorinta. Garantez pentru reusita si gust!

 Asa mi-am pregatit formele pentru castelul Ioanei, care a implinit 9 anisori (nepotica mea cea mica).
 Tortul deja in formele mele rudimentare. Atat m-a dus capul, recunosc ca n-am vazut nicaieri - dar negasind vafe sau cornete pentru turnuri sa le zicem asa, am taiat 1 sticla de 500 si 2 de 1 litru de plastic (ca o palnie), bineninteles ca mi-a scapat putin si in mana lama cutitului - nimic grav!
 Si gata ! Asta a iesit!
Inca o imagine poate se vede mai bine si maine promit sa vi-o arat si pe scumpetea mea!
si ce am asteptat cel mai mult   :   bucuria Ioanei


Comentarii

Unknown a spus…
Arata supeeeeeeeeer ! Printesele si printii unde sunt ? Duminica placuta !
Carmen a spus…
Cu plecaciune "marite print" personajele mele sunt in castel la masa.
Vai Carmen zau ca imi era dor de torturile tale !!!
Arata nemaipomenit de bine si sunt sigura ca a fost delicios...
Poate ai si o poza cu ...sectiunea castelului...
La multi ani Ioanei si tie la cat mai multe retete publicate.

Cele mai vizitate

Raftul bunicii - bucuria de a lucra cu faina perfecta

 povestim despre faina  Raftul Bunicii

Tort pentru Silvia

Suna telefonul.  Nepotica mea Ada, cerea ajutor. Raspunsul meu a venit neconditionat. I-am dictat ingredientele. Si s-a nascut tortul Silviei. La multi ani! Silvia - 19 ani. Cand nu cunosti o pesoana e greu sa faci un tort si atunci am ales ceva care n-are cum sa dea gres, zic eu. Dupa petrecere voi afla nota. Diplomat din nou. Reteta mea de acum 100 de ani si pe care am explicat-o la Castel. M-a necajit foarte mult frisca. Nu parea deloc cremoasa intarindu-se cam mult.

Floarea de ceara

Floarea de ceara Floarea de ceara traieste in casa mea de 12 ani. Prietena mea "a furat" o frunza pentru mine. Mi-a daruit-o cu toata dragostea, ei, de atunci. Am adoptat floarea fara sa stiu ca va face minuni. Mi-era draga planta mama, pentru frumusetea frunzelor. Visam la ziua cand aveam s-o impletesc dupa gustul meu. Nici Ea nu era sigura, ca voi reusi s-o prind. Am pus-o in ghiveci si am rugat-o sa prinda radacini. Foarte rar aveam timp s-o ud si mai rar sa o sterg de praf. Dar dragostea mea aveam sa o transmit ori de cate ori treceam pe langa ea. Atunci cand o udam (1 maxim de 2 ori pe saptamana) vorbeam cu ea. De fapt, trebuie sa recunosc, eu vorbesc cu florile mele. De cate ori nu mi-am cerut scuze in fata lor ca nu primeau atata apa, cata le-ar trebui, de cate ori ma vaitam lor ca vedeam ca le-ar mai trebui pamant... Dupa 10 ani mi-a daruit primele flori, doar 2, nici n-avea importanta cate erau. Am topait de fericire de ziceai c-am castigat la loto. De martisor, cand...

Parada lunii decembrie - Cozonacul

Cu greu, dupa o perioada plina de incarcaturi emotionale, reusesc sa postez si eu Parada lunii decembrie - Traditie si gastronomie romaneasca        M-am gandit ca tema - Cozonacul - va fi o provocare pentru ca toti il iubim si din ce in ce mai putina lume il face in casa. Indiferent cat ar fi de bun si de ieftin cel de cumparat, nu se compara cu cel facut in casa. In ziua de azi lipsa timpului precum si istoriile bunicilor noastre ajung sa te sperie si sa zici ca nu vei face cu manutele tale... dar ti-amintesti mirosul si gustul acela de demult.       In spiritul traditiei indraznesc sa povestesc ca in ziua de azi este mult mai usor... - gazele nu trebuiesc pandite pentru ca presiunea este constanta sau cuptorul electric devine din ce in ce un obisnuit al bucatariilor moderne - faina de calitate gasesti fara sa te gandesti daca e buna - drojdia niciodata nu-ti mai pune probleme... Intr-un cuvant : trebuie sa ai curaj sa incerci chiar daca nu i...

Provocarea lunii Decembrie 2015 Traditie si gastronomie romaneasca - Cozonacul de Craciun

Sunt gazda lunii Decembrie 2015  Traditie si gastronomie romaneasca si va provoc cu tema: Maria sa, COZONACUL de Craciun!!! Povestea ca de obicei : Una din cele mai frumoase amintiri ale copilariei legate de sarbatori era magia cozonacului, de la modul miraculos in care crestea coca in bucataria bunicii mele, pana la mirosul naucitor care umplea toate coltisoarle casei. Mai ales ca anunta zile de mare bucurie, musafiri, cadouri de la  mos Craciun, zapada si joaca . Bunica mea mergea pe o reteta proprie, insa dupa ce fiecare din cei ai casei isi exprimau preferintele, face pentru fiecare dupa pofta. Cu muuuuulta umplutura si nuca, mac, stafide, multa ciocolata, dar si rahat de mai multe feluri.  Si va mai fac o marturisire – mai mereu, ca toti copiii, preferam doar miezul dulce… In familia mea preferatul este trandafirul cu visine, idee preluata de la Poka, o fata tare draga inimii mele,  Si nu ma pot abtine sa nu scriu si aici  povestea: ...