Treceți la conținutul principal

Savarine

Imagine
De la
si reteta exact cum o am salvata de la o prietena virtuala (nimic din ce am facut dupa retele ei n-am dat gres) pe care o admir si-o iubesc desi nu o cunosc personal

Reteta de SAVARINA dintr-o carte mai veche de bucate a lui Nicolae Olexiuc



Aluatul:
350 g faina
175 g unt
15 g zahar aici am pus eu dupa ochi 3 linguri
1 plic drojdie uscata
4 oua
50 g lapte
sare
unt pt uns forma si faina pt tapetat


Nota: Am mai adaugat la aluat un pic de vanilie, coaja de lamaie si portocala… doar pt aroma.

Siropul:
400 g zahar
600 ml apa

Garnitura:
500 frisca lichida
rom dupa gust o lingurita mica la tot siropul, am vrut doar sa-i dau aroma
marmelada de caise 1 lingura pt fiecare
Aluatul de savarina este asemanator cu cel de cozonac: foarte adevarat insa eu am pus toate in cuva de la masina si am last aparatul sa-si faca de cap vorba vine... ca nu am scapat aluatul din ochi o secunda.
Cine nu are masina poate sa inceapa dupa metoda lui Olexiuc.

"Se cerne faina intr-un castron si se face in ea o gropita in care se pune drojdia dizolvata in lapte cald. Se adauga apoi in gropita ouale, restul de lapte, zaharul, sarea si se amesteca cu faina. La urma se pune untul topit, rece nu cald. Se adauga mirodeniile (astea nu erau in reteta originala). Se amesteca compozitia cu o lingura sau cu o lopatica de lemn si se lasa sa creasca la cald. (A se nota, acest aluat este mult mai moale ca cel de cozonac). "
Se ia o forma speciala de savarina, se unge cu unt, se presara cu faina sau cu pesmet si se umple pe jumatate cu aluatul de mai sus. Se lasa sa creasca. Cand s-a ridicat pana la gura formei, se da la cuptor la temperatura de  180°, pt 30 de minute.
Reteta spunea ca trebuiesc coapte la foc potrivit insa la mine foc potrivit este temperatura (180°C) 
Intre timp se pregateste siropul.
Dupa ce s-au copt am scos tava din cuptor si asa cum erau am pus la fiecare cate o lingurita de sirop in cap si cu o pensula am umezit toata suprafata. Am lasat sa se odihneasca in forma cam 10 minute...dupa care le-am scos pe o tava, le-am pus cu scobitura in sus si am pus in adancitura cate o lingura de sirop lasand sa se absoarba...am repetata operatia pana s-a terminat siropul.
Le-m acoperit si le-am lasat la rece peste noapte.
A doua zi se taie pe jumate cum am facut eu sau se taie doar capacul, se ung cu marmelada, se umple cu frisca. Deasupra fie ca veti face un motz de frisca ori cum se facea pe vremuri se ungea capacul cu dulceata de fructe. Se garniseste cu ce doriti.

Savarinele mai pot fi coapte si in forme mici de tarte.


Aluatul e moale, se poate pune cu lingura daca nu vreti sa-l turnati pe planseta.
Etichete:

Comentarii

Trimiteți un comentariu

Cele mai vizitate

Raftul bunicii - bucuria de a lucra cu faina perfecta

De la
 povestim despre faina  Raftul Bunicii
Trimiteți un comentariu
Citiți mai multe

Ridiche decor

De la
Nimic mai simplu si frumos decorul din ridiche. Avantajul este ca se poate face cu o zi inainte de masa festiva. Am sa las imaginile sa vorbeasca si daca apar intrebari va astept
2 comentarii
Citiți mai multe

Croissant - usor si repede de facut

De la
E prima oara cand incep direct cu reteta pentru ca stiu cat e de pretios timpul fiecaruia  iar povestea pentru cei care vor si povestea la sfarsit,  nu dezamagesc Avem nevoie de: 600 gr faina (eu am utilizat  Raftul Bunicii  )  1,5 lingura drojdie uscata sau mai exact 1 pachetel si jumatate 6 linguri de zahar 390 ml lapte caldut 250 gr unt moale 1 lingurita sare ou si un pic de lapte pentru uns Sa trecem la treaba: in bolul mixerului am pus drojdia, zaharul si jumatate din cantitatea de lapte si m-am facut ca le uit pret de 10 minute Apoi am trantit toata faina, sarea si i-am dat bice. Apai bice i-am dat eu dar martoaga de mixer se impotrivea asa ca in loc sa pun cate un pic de lapte din ce ramasese de pus a trebuit sa-i dau sa bea tot odata. Doamne ce s-a chinuit! Am ramas total nesimtitoare privind doar coca si mirandu-ma ce stil de framantat . L-am iertat pana la urma cam dupa 10 minute si i-am dat pace! Am acoperit cu folie a...
9 comentarii
Citiți mai multe

Parada lunii decembrie - Cozonacul

De la
Cu greu, dupa o perioada plina de incarcaturi emotionale, reusesc sa postez si eu Parada lunii decembrie - Traditie si gastronomie romaneasca        M-am gandit ca tema - Cozonacul - va fi o provocare pentru ca toti il iubim si din ce in ce mai putina lume il face in casa. Indiferent cat ar fi de bun si de ieftin cel de cumparat, nu se compara cu cel facut in casa. In ziua de azi lipsa timpului precum si istoriile bunicilor noastre ajung sa te sperie si sa zici ca nu vei face cu manutele tale... dar ti-amintesti mirosul si gustul acela de demult.       In spiritul traditiei indraznesc sa povestesc ca in ziua de azi este mult mai usor... - gazele nu trebuiesc pandite pentru ca presiunea este constanta sau cuptorul electric devine din ce in ce un obisnuit al bucatariilor moderne - faina de calitate gasesti fara sa te gandesti daca e buna - drojdia niciodata nu-ti mai pune probleme... Intr-un cuvant : trebuie sa ai curaj sa incerci chiar daca nu i...
2 comentarii
Citiți mai multe

Provocarea lunii Decembrie 2015 Traditie si gastronomie romaneasca - Cozonacul de Craciun

De la
Sunt gazda lunii Decembrie 2015  Traditie si gastronomie romaneasca si va provoc cu tema: Maria sa, COZONACUL de Craciun!!! Povestea ca de obicei : Una din cele mai frumoase amintiri ale copilariei legate de sarbatori era magia cozonacului, de la modul miraculos in care crestea coca in bucataria bunicii mele, pana la mirosul naucitor care umplea toate coltisoarle casei. Mai ales ca anunta zile de mare bucurie, musafiri, cadouri de la  mos Craciun, zapada si joaca . Bunica mea mergea pe o reteta proprie, insa dupa ce fiecare din cei ai casei isi exprimau preferintele, face pentru fiecare dupa pofta. Cu muuuuulta umplutura si nuca, mac, stafide, multa ciocolata, dar si rahat de mai multe feluri.  Si va mai fac o marturisire – mai mereu, ca toti copiii, preferam doar miezul dulce… In familia mea preferatul este trandafirul cu visine, idee preluata de la Poka, o fata tare draga inimii mele,  Si nu ma pot abtine sa nu scriu si aici  povestea: ...
5 comentarii
Citiți mai multe