Treceți la conținutul principal

De ce? De ce? De ce?

M-a crescut cu credinta lui Dumnezeu. Dar genul acela de credinta pe care o porti in suflet si n-ai voie s-o declari ca sa nu patesti ceva. Sa nu treci pe langa Sfanta Biserica fara sa faci semnul crucii cu limba in gura. Religia in casa in care am crescut a fost totdeauna un subiect de discutie. Cam tot timpul se facea comparatie intre ortodoxie si catolicism, dar concluzia finala era aceea ca Dumnezeu e doar unul. De copil m-am simtit mult mai bine in biserica catolica. Niciodata nu oboseam cand ascultam slujba, ba chiar cantam cu toata lumea si ma fermeca tot ritualul. Ascultam atenta predica de final ca pe o poveste. De cate ori plecam dupa slujba ma simteam altfel.
Totul in contradictie cu ce se intampla in cea ortodoxa.
De cum intram in biserica fumul de lumanari imi provoca rau. Ma albeam la fata, ma lua cu ameteala si trebuia sa merg la aer. Slujbele durau prea mult si ma plictiseam mai ales ca nu auzeam mai nimic decat babele care se foiau si vorbeau verzi si uscate. Ea, bunica, avea grija sa ne duca sa ne impartasim in credinta in care fusesem botezati. Dar duminica mergeam mai mult la catolici pentru ca acolo stateam cuminti si ne placea si noua. (mie si fratelui meu).
Anii au trecut, noi am crescut si ne-am indepartat de biserica. Singura care a ramas a fost credinta aceea ascunsa de comunisti. Si ca tot omul ocupat imi aduceam aminte ca sunt credincioasa doar cand aveam vreo problema. Dupa ultima spovedanie preotul caruia m-am confesat a avut grija sa-mi arate ca degeaba tin post daca fumez, ca degeaba vreau sa ma impartasesc ca dupa pacatele "femeiesti" n-am voie sa ma impartasesc 7 ani. Atunci am plecat din biserica furioasa ! De atunci n-am mai postit si sunt 8 ani. Auzeam ca se mananca peste intr-o zi, ma ingrijeam sa fie bine aprovizionat magazinul pentru vanzari si ma minunam cum se bateau sa manance in ziua X ce era voie, persoane care nici macar nu posteau si ma intrebam de fiecare data: `frate, cat de ignoranti suntem?`` De ce biserica ortodoxa nu face precum cea catolica? Sau poate face, dar n-auzi ca preotul oricum face slujba doar pentru el.
Cam asta pastram in suflet.
Am mers de nevoie la biserica ortodoxa ca sa legan coliva de 2 ani pentru bunica. Clar am mers din dorinta de a face ce trebuie. Si am constatat ca lucrurile sau mai schimbat. Am auzit pentru prima oara o slujba de la inceput pana la sfarsit. As fii ipocrita sa zic ca am si inteles-o. Din momentul in care a inceput slujba si lacrimile mele au inceput sa curga. Era normal doar eram cu sufletul pregatit pentru ceea ce urma sa fac. Toata slujba i-am vazut chipul, toata slujba a fost cu mine. Nu mi-a spus nimic, dar nu o simteam multumita. Si teoretic ma achitasem de tot ce trebuia. Ba mai mult eram chiar eu in biserica. La cateva zile urma comemorarea catolica. De ce nu ma simteam linistita? De ce nu eram impacata?
Pentru ca la catolici nu am ajuns! Dintr-un motiv stupid. Am tot amanat plecarea spre slujba cate 5 minute pana ce era prea tarziu. Slujba s-a facut si fara mine.

A urmat episodul inchirierii apartamentului ei. Am ales o pereche de tineri, care initial mi-au placut. Am facut toate demersurile legale. O intreaga poveste... Concluzionand : respectivii au schimbat complet fata apartamentului, au distrus cate ceva pe ici pe colo. Cu inima nu eram de acord, dar trebuia sa accept cu ratiune. Cum s-a facut, cum s-a intamplat?! n-au mai putut sa se mute. Am ramas incurcata pe toate fronturile.
A trebuit sa fac curat si multe altele. Am stat in casa aia, (tot a mea, acum) o saptamana ore in sir. N-am mai simtit-o, n-a mai venit desi parca o asteptam sa iasa din baie. Mi-am fortat mintea s-o chem. Nimic!
A trecut o luna pana a aparut altcineva sa ocupe apartamentul. Cum zic eu : cei care trebuia sa vina. Am lasat toate conditiile mele mult mai jos pentru ca asa trebuia sa fac. Am placut familia si atunci am redus pretentiile. Intr-un final oamenii s-au mutat.
Vineri ma suna fina mea sa ma intrebe daca vreau sa merg la biserica cu ea. Aveam altceva de facut? Si-am zis  Da. N-am stiut ca nu mergem in Bucuresti. De fapt nu prea ma interesa. Pana la ora 20,30 mancasem doar 2 covrigi de 1 leu si mai aveam 1 in geanta. Mi-am dat seama ca tinusem post. Am mers 60 km la o manastire, cred, nu sunt sigura, cert este ca am ajuns la Icoana care plange. Altfel de lume. Parca eram inaintea unui spectacol. Asa era atmosfera. Am facut tot ce m-a invatat fina mea Mioara, am vorbit cu preotul cand i-am dat acatistul si-am simtit cum am interactionat cu acesta. M-am intors la locul meu. Urma sa vad o slujba la ora 22, pana acum nici n-am stiut ca se fac slujbe la ora aia, in afara de inviere. Am studiat peretii, lumea, am vazut o gramada de oameni care se rugau de sanatate, adica se rugau pentru ei. Cam pentru asta am mers si eu acolo. Nu stiu cat credeam?! Iarta-ma Doamne! Si a inceput. N-am auzit in viata mea asemenea glas. M-a terminat sufleteste de emotie. Din nou n-am inteles prea mult desi auzeam perfect.Toata lumea canta ca intr-un cor, pe voci. Am stat aproape 2 ore in genunchi cu toata lumea. Alta data de abia am rabdare de exemplu la Sfestanie! Glasul acela mi-a ramas in urechi. Am simtit cum mi se inalta sufletul. Atunci a venit Bunica. Instantaneu am inceput sa plang si-am plans de-a binelea. Intai mi-a stat in fata ochilor in dreptul altarului, dar sus. chiar daca lasam privirea in jos tot o vedeam. Spre final a venit la umarul meu drept, mi-ar fi placut sa ma ia in brate, dar nu m-a atins, nu mi-a vorbit. Nu stiam ca slujba e pe terminate cand a aparut cealalta bunica a mea care o striga disperata ca e timpul sa mearga. I-am auzit glasul zicand: mai stam un pic. Auzeam acel : hai,,,hai... Iar ea statea langa mine si eu iar nu puteam zice nimic. Lumea in jurul meu incepea sa se ridice. Cu greu m-am ridicat si eu si am vazut-o plecand. Atunci Mioara mea s-a intors sa ma intrebe daca mi-a placut. Am facut robotic ce facea ea. M-am asezat la miruit. Toata lumea trecea in liniste si in multa ordine, preotul zicea ceva scurt fiecaruia si miruia. Cand am ajuns eu, preotul a stat mai mult cu mine, nu stiu ce mi-a spus, cred ca m-a binecuvantat dar ce pacat ca nu-mi amintesc nici un cuvant. Am vrut sa plec dar m-a oprit si iar mi-a zis ceva. M-a miruit ! Ceva s-a intamplat : tin post! Am simtit ca am sa tin cat am sa pot! N-am de gand sa ma fortez! Vinerea viitoare ma duc din nou acolo....asa am zis cand m-am urcat in masina.
Duminica a trebuit sa mergem pana la apartament sa puna Florin al meu internetul in functiune pentru oamenii nostri. De cand am intrat in casa, totul s-a luminat este iar casa bunicii mele. Doamna a repus mobila cum era, fara sa stie cum a fost. Totul stralucea! A adus de pe balcon continutul vitrinei si le-a aranjat aproape la fel ca ea. Eram acasa!

Comentarii

Continua sa mergi la manastirea aceea Carmen, sau la o biserica din apropierea casei, daca nu poti altfel....
Vei vedea ca incetul cu incetul iti vei gasi linistea sufleteasca si vei putea vorbi in tihna cu bunica....
Daca poti tine si post dar atunci spovedeste-te acum la inceputul postului o data si apoi inainte de Pasti...
Macar vinerea si miercurea posteste, are sa-ti faca bine.
Acum ca ..esti ACASA in apartamentul bunicii sper ca incet-incet sa-ti revii si tu la cum ai fost la inceput...asa cum te-am cunoscut eu plina de viata....
Numai bine iti doresc. Doamne ajuta !

PS....cand am vazut poza bunicii, prima impresie a fost sa spun: uite-o pe Carmen acum cativa ani...apoi m-am uitat mai bine si am realizat ca e bunica....
Semanati atat de muuuuuuuuult...
ophelia1983 a spus…
tare emotionant! am ramas fara cuvinte dupa ce ti-am citit postarea!
Carmen a spus…
Sidy - ti-am urmat sfatul si am fost din nou. Am vibrat la fel.
Ophelia - multumesc din suflet, este minunat sa citesc astfel de cuvinte.
Petronela a spus…
Foarte emotionanta postarea si cum DUMNEZEU e doar UNUL, numai EL poate crea asa o magie.....
Fie ca dumnezeu sa ajute pe toata lumea...si atunci va veni si randul meu!!!
Pe curand!
Carmen a spus…
Petronela draga, mai emotionanta a fost postarea ta, mi-ai transmis o bunastare a sufletului miraculoasa

Cele mai vizitate

Tort cu volan pentru Stefan

La multi ani, Stefan! Sa-mi traiesti!

Placinta trandafir

Plașantă trandahir pe repede si pe hèităreală! Dânsa nu s-o rășît dar iaca rațeta! Hai, iubiti-ma! 1 pachet de foi de placinta si 50 grame unt topit. Vedeti voi cum îl topiti. Eu mi-am făcut muci cuptorul cu microunde, mai bine îl puneam pe h'aragaz. Prim-as data se face un preludiu scurt cu forma. Se unge ca la masaj. Apoi se apuca cu nesaț o foaie, se vopsește cu untul pricinos si se aduna foaia evantai cu destele si se înșurubează, se pune fix în mijlocul formei următoarea foaie la fel dar adunata asa ca pentru a-ti face un evantai se pune în tava din locul unde se termina prima si se învârte după mijloc si ii dai înainte. Aceleași dejte de mai devreme asejeaza pliurile după cum ii place lu' ochiu. Se vâră cu talent strigând Oleee! în cuptor la 175 de grade. Cat își face treaba lui, tu faci treaba ta. Spargi cu placere 3 oua adaugi 200 gr zahar tos si le bâțâi o lecuta cu telul.asta după ce pe aragaz intr-un ibric se încălzesc 400 ml de lapte cu coaja de lămâie, un baton de

Cel mai si cel mai Cozonac autor Mircea Banu - Cozonac impleticit - pentru ca robot Kenwood

Tort pentru barbati (sani sau tate)

Si juniorul care incepuse sa se bucure..... Si ... "ïnculpata" incercand sa repare imperfectiunile Tortul este facut acum aproape 2 ani, nu-mi amintesc din ce l-am facut. Stiu doar ca sanii i-am croit din ce a cazut din lateralele tortului si am facut greseala de a insiropa blatul cupelor, sa va mai spun ca aveau tendinta de a se dezintegra? Pasta in care l-am imbracata a fost din marshmelow (daca am scris corect?) si evident ca n-a ajuns. Cu greu imi stapaneam lacrimile. Pe atunci n-aveam timp nici sa rasuflu si totusi l-am facut.

Ridiche decor

Nimic mai simplu si frumos decorul din ridiche. Avantajul este ca se poate face cu o zi inainte de masa festiva. Am sa las imaginile sa vorbeasca si daca apar intrebari va astept